Prima TV începe în octombrie difuzarea emisiunii „România din Cramă în Cramă", o incursiune în locuri mai puţin vizibile publicului larg, dar unde se face, de mii de ani, vinul românesc. O poveste în care vinul este firul roşu, dar în care este vorba, de fapt, despre oameni şi despre România profundă. Însă, pentru a ajunge la prestigiul de astăzi, vinul românesc a avut o călătorie lungă şi complicată, iar multe lucruri ar fi fost imposibil de realizat fără sprijin european.
Puţine industrii româneşti arată mai limpede efectele a peste două decenii de programe de preaderare şi finanţări europene decât vinul. Cine gustă astăzi o Crâmpoşie de la Avincis, în Drăgăşani, sau o Fetească Neagră de la DeMatei, în Dealu Mare, întâlneşte şi expresia unei transformări structurale accelerate după 2000: plantaţii restructurate şi reconvertite, crame modernizate sau construite de la zero, tehnologii de vinificaţie, laboratoare, spaţii de degustare şi o prezenţă externă mai profesionistă.
Nu fiecare investiţie şi nu fiecare cramă pot fi puse exclusiv pe seama fondurilor europene. Capitalul privat, antreprenoriatul şi know-how-ul au fost decisive. Programele succesive, de la cele de preaderare la intervenţiile din Planul Strategic PAC 2023-2027, au finanţat însă sau au făcut posibilă modernizarea multor verigi din lanţul vitivinicol: reconversia plantaţiilor, investiţiile în crame, inovarea şi promovarea pe pieţele externe.
Începutul: SAPARD şi pregătirea aderării
Primul instrument a fost SAPARD, programul de preaderare derulat între 2000 şi 2006. Din valoarea sa totală de peste 1,5 miliarde de euro pentru agricultura românească, sectorul vitivinicol a avut o alocare dedicată de aproape 55 de milioane de euro, prin două linii distincte: procesarea şi marketingul vinului, respectiv investiţiile în exploataţiile viticole. Au fost contractate 106 proiecte, în valoare de peste 35 de milioane de euro, iar 105 dintre ele au fost duse la bun sfârşit. Cifrele par modeste faţă de ce a urmat, dar SAPARD a creat primele repere instituţionale şi investiţionale pentru sector: proiecte, audituri, cofinanţare şi o nouă disciplină a investiţiei.
După aderare: restructurarea marilor podgorii
Adevărata schimbare a venit după 2007, odată cu Programul Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol, finanţat din bugetul agricol european. În primul ciclu, 2009-2013, România a avut la dispoziţie un plafon de 42,1 milioane de euro pe an. Datele Comisiei Europene indică plăţi de peste 206 milioane de euro şi o rată de absorbţie raportată la 100%. Rezultatul se vede în peisaj: 26.704 hectare de vie restructurate şi reconvertite, cu un sprijin mediu de 7.736 de euro pe hectar.
Ciclul 2014-2018 a ridicat plafonul la aproximativ 47,7 milioane de euro pe an, adică 238,5 milioane de euro planificaţi pe cinci ani. Circa 80% din aceşti bani au mers către restructurarea şi reconversia plantaţiilor: alte 23.186 de hectare au fost restructurate sau reconvertite. Programul a inclus totodată alocări pentru promovarea vinurilor româneşti pe pieţele din afara Uniunii şi pentru investiţii în crame. Ciclul 2019-2023 a păstrat acelaşi plafon anual de 47,7 milioane de euro, orientat către cinci măsuri, de la asigurarea recoltei la distilarea subproduselor.
Adunate, primele două cicluri au susţinut restructurarea sau reconversia a aproape 50.000 de hectare de vie. Este unul dintre fundamentele tehnice ale modernizării şi ale progresului calitativ pe care competiţiile internaţionale îl semnalează de un deceniu la vinurile româneşti.
Prezentul: digitalizare şi sustenabilitate în Planul Strategic PAC
De la 1 ianuarie 2023, sprijinul pentru vin s-a mutat în Planul Strategic PAC 2023-2027, prin şapte intervenţii dedicate: restructurarea şi reconversia plantaţiilor, investiţiile în crame, asigurarea recoltei, distilarea subproduselor, promovarea vinurilor în ţări terţe, informarea consumatorilor din statele membre şi investiţiile în inovare. Bugetul aferent, 182 de milioane de euro pentru întreaga perioadă, acoperă împreună vinul şi apicultura, conform fişei oficiale a Comisiei Europene actualizate în februarie 2026.
Cea mai recentă etapă este concretă şi actuală: între 17 august şi 19 octombrie 2026, producătorii pot depune cereri de finanţare pentru investiţii, cu un buget de peste 11 milioane de euro. Banii merg către modernizarea cramelor, cu sprijin de până la 1,5 milioane de euro pe proiect, dar şi către o direcţie nouă pentru sectorul românesc: eficienţă energetică, gestiunea apei, conversie ecologică, agricultură de precizie şi digitalizare. Vinul românesc nu mai primeşte fonduri doar ca să recupereze decalaje, ci ca să intre în competiţia tehnologică a viticulturii europene.
Fondurile pot susţine astăzi mai multe etape din ecosistemul unei crame, de la replantarea viei la laboratoarele de analiză, sălile de degustare şi enoturism.
Ce înseamnă, cumulat
Pusă cap la cap, povestea financiară a vinului românesc în Europa înseamnă finanţări de ordinul sutelor de milioane de euro: de la cele aproape 55 de milioane alocate prin SAPARD, la plafoanele sectoriale de peste 40 de milioane de euro anual din ciclurile 2009-2013, 2014-2018 şi 2019-2023, la care se adaugă fondurile de dezvoltare rurală accesate separat de crame şi exploataţii, fără o evidenţă publică agregată pe sector. Unele estimări din literatura de specialitate indică, doar pentru intervalul 2007-2013, circa 336 de milioane de euro; metodologia şi compoziţia exactă a acestei sume rămân însă de confirmat, aşa că cifra se citeşte ca estimare, nu ca total definitiv.
Dincolo de cifre, bilanţul real este şi cultural. În 2000, vinul românesc era o promisiune sprijinită de plantaţii îmbătrânite. Astăzi, România se numără printre principalii producători de vin din Europa Centrală şi de Est, cu podgorii modernizate, crame premiate şi o generaţie de vinificatori care concurează de la egal la egal pe pieţele internaţionale. Fondurile europene nu au făcut vinul: l-au făcut posibil. Restul, partea care nu se poate finanţa, rămâne meritul oamenilor din podgorii.
Povestea de dincolo de cifre: „România din Cramă în Cramă", la Prima TV
Dincolo de cifre, vinul înseamnă oameni, istorie, tradiţii vechi de secole sau milenii, care încă aşteaptă să fie descoperite.
Emisiunea „România din Cramă în Cramă", realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe şi ghidată de Marinela Ardelean, duce publicul acolo unde fondurile europene devin vin: în cramele şi podgoriile ţării, printre oamenii care le conduc, tradiţiile pe care le păstrează şi gastronomia care le însoţeşte. Şapte episoade, şapte regiuni viticole, 35 de zile de filmare, peste 80 de crame vizitate: o hartă a viticulturii româneşti de astăzi, dincolo de alocări şi rate de absorbţie.
Emisiunea se difuzează la Prima TV începând din octombrie 2026, cu o ediţie specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Naţională a României.
Surse: Raportul Final de Evaluare Ex-post SAPARD România (2011); Comisia Europeană, Observatorul de piaţă al vinului şi anexele financiare ale programelor naţionale de sprijin; Comisia Europeană, fişa Planului Strategic PAC al României (februarie 2026); MADR/APIA, sesiunea de finanţare IS-V-02 şi IS-V-07 (august-octombrie 2026).
