Într-o lume cu tot mai mulţi elevi fiţoşi, cu maşini la scară şi telefon de ultimă generaţie în buzunar, încă mai întâlnim şcolari care şterg de praf ghiozdanele fraţilor mai mari şi care sortează hainele rămase tot de la ei. Pe unul l-am întâlnit în Vrancea, într-o familie de oameni sărmani, cu frică de Dumnezeu şi cu un vis uriaş: toţi copiii din casă să meargă la şcoală, pentru ca măcar ei să aibă o viaţă mai bună.









