Iubit de popor, dar alungat de unii dintre conducătorii ţării, primit într-un final în România, dar acuzat apoi de trădare şi catalogat drept slugă la ruşi, acceptat în al doisprezecelea ceas să se adreseze românilor de la tribuna Parlamentului, Regele Mihai nu a avut viaţă uşoară cu cei care au condus România după 1990. Ion Iliescu l-a gonit de mai multe ori. Abia în mandatul lui Emil Constantinescu fostul suveran a primit paşaport şi a putut din acel moment să se întoarcă oricând... acasă. În funcţie de guvernare, Regele Mihai a fost alungat sau stimat.
Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis sunt cei patru preşedinţi care au stat la cârma României de la căderea comunismului şi până astăzi. Doi l-au iubit şi l-au stimat, unul l-a alungat, iar celălalt l-a numit trădător şi slugă la ruşi. De la abdicarea forţată din 1947 şi până la finele lui 89, Regele nu a avut voie să pună piciorul pe pământ românesc. În 1990 a venit în ţară ca să se reculeagă, la Curtea de Argeş, la mormântul strămoşilor săi. În drum spre Piteşti, maşina în care se afla familia regală a fost oprită de poliţie şi întoarsă din drum.
În 1992 Regelui i s-a permis să facă sărbătorile de Paşte în România, la mănăstirea Putna. Revenit la Bucureşti, fostul suveran a fost copleşit de aplauzele şi uralele unui milion de români.
Monarhia salvează România! Cu toate că am fost departe de voi, de mai bine de 45 de ani nu v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima. Vă iubim, vă iubim, vă iubim! Mâine trebuie să plec. Aceasta nu înseamnă o despărţire, vom rămâne împreună, în orice caz sufleteşte. Pot să spun că este mai degrabă un "la revedere" şi cu voia Domnului "pe curând" din nou.
Încă o încercare eşuată de a se întoarce acasă a avut loc în 1994. Regele Mihai şi Regina Ana s-au îmbarcat la Paris într-un avion privat cu destinaţia Bucureşti. Ajunşi la Otopeni, nu li s-a permis să părăsească pista de aterizare. Au fost ţinuţi câteva ore bune în aeroport şi trimişi din nou la Paris. În imaginile de atunci se vede cum Dinu Patriciu, parlamentar liberal la acea vreme, se ceartă cu vameşii şi le cere să nu comită un abuz greu de iertat.
În 1997, cu Emil Constantinescu la putere, Regelui i se dă ÎN SFÂRŞIT paşaport de cetăţean român. În 2001 Ion Iliescu încearcă o împăcare cu Regele Mihai şi îl invită la redeschiderea unei galerii de artă de la Palatul Regal, apoi la un dineu.
Un deceniu mai târziu, Traian Băsescu, şochează opinia publică cu declaraţiile sale: Unora le dăm averile, iar pe alţii îi considerăm criminali de război... Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm de toate păcatele?
Sunt vorbe spuse în iunie 2011. În toamna aceluiaşi an, mai exact pe 25 octombrie 2011, în ziua în care a împlinit 90 de ani, Regele a primit acordul de a se adresa poporului de la tribuna Parlamentului. Majestatea Sa a ţinut atunci un discurs istoric, ale cărui rânduri au fost scrise chiar de fostul suveran.
Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Înainte de a se adresa din nou poporului, la 60 de ani distanţă de când le vorbise românilor ultima dată, în plen s-a consumat un moment care a făcut cât o mie de cuvinte. Regele l-a lăsat cu mâna întinsă pe fostul preşedinte Ion Iliescu, semn că nu l-a iertat pentru repetatele izgoniri de la începutul anilor 90.
Ajungem şi la Klaus Iohannis, un şef de stat plin de admiraţie pentru Regele Mihai. L-a invitat pe fostul suveran la învestirea sa de la Cotroceni, dar Regele nu a putut ajunge. S-a revanşat în schimb cu un prânz la palatul Elisabeta l-a care Klaus Iohannis a fost invitatul de onoare.
