Analistul politic Radu Magdin susţine, în contextul în care numele preşedintelui Klaus Iohannis este vehiculat pentru o funcţie europeană, că ”e jenant” ca un preşedinte de stat sau un prim-ministru să accepte o funcţie de comisar european, echivalentă unui post de ministru. Cât despre şansele preşedintelui Iohannis la şefia NATO, Radu Magdin susţine că principala problemă e că ţările care-l susţin pe liderul român, în special Ungaria, ”nu sunt considerate cele mai prietenoase nici faţă de Ucraina, nici faţă de agenda americană”.
Analistul politic Radu Magdin a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, ce funcţie ar putea obţine Klaus Iohannis după terminarea mandatului la Cotroceni.
”Din perspectiva mea, ca cetăţean al României, pentru o poziţie la NATO sau la nivel de Consiliul European, eu îl susţin pe domnul preşedinte. În schimb, eu nu cred că domnul preşedinte ar fi un comisar bun. Cred că oricum va primi o respingere pentru postul de comisar sau de vicepreşedinte de Comisie. E jenant ca un preşedinte sau un prim-ministru să vină comisar european. Comisarul este un fel de ministru. Doamna Ursula von der Leyen este prim-ministrul Europei. Când tu eşti fost prim-ministru, ca Barroso, ca Jean-Claude Juncker, te duci ca preşedinte al Comisiei Europene. Nu merge ca fost preşedinte să te duci totuşi comisar. Asta e principala dumnealui problemă: e prea mare pentru o poziţie de comisar. Sigur, probabil dumnealui n-ar avea nicio problemă, numai să ia o poziţie”, a explicat Radu Magdin.
José Manuel Barroso a condus Comisia Europeană în două mandate, timp de 10 ani, între 2004 şi 2014. Anterior, Barroso fusese premierul Portugaliei. Din 2014, la şefia Comisiei Europene a urmat Jean-Claude Juncker, fost premier al statului Luxemburg timp de 19 ani.
Analistul politic Radu Magdin este de părere că, în cursa pentru şefia NATO, principala problemă a preşedintelui Iohannis e că ţările care-l susţine pe liderul român ”nu sunt considerate cele mai prietenoase nici faţă de Ucraina, nici faţă de agenda americană”.
”Noi avem o problemă la zona de imagine, la zona de influenţă şi la zona de impact. E bine ca din când în când să blocăm şi noi ceva. Nu spun că trebuie să ne transformăm în Ungaria, dar orice ţară serioasă arată periodic că anumite dosare sunt importante. Probleme lui Iohannis în dosarul NATO este că cei care au rămas în zona de susţinere nu sunt neapărat ţările care sunt considerate cele mai prietenoase nici faţă de Ucraina, nici faţă de agenda americană la nivel de NATO. Ai o problemă prin contagiune, prin asociere”, a conchis Radu Magdin.
Premierul maghiar Viktor Orban s-a aflat luni la Salonta, în judeţul Bihor, pentru un eveniment electoral de susţinere a candidaţilor UDMR la alegerile europarlamentare din 9 iunie. În discursul său, Orban a subliniat că Ungaria susţine candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO.
La finalul lunii mai, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus la Târgu Mureş că Ungaria nu susţine candidatura olandezului Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO. Szijjarto a adăugat că se bucură că există un candidat din estul Europei pentru această funcţie.
„În ceea ce priveşte poziţia de secretar general al NATO, există un consens în momentul de faţă în privinţa NATO, că toate provocările vin dinspre Est. Toată lumea vrea să întărească flancul de est al NATO. Dar nimeni nu se gândeşte că dacă NATO trebuie întărită în partea de est şi dacă de acolo vin provocările, poate şi secretarul general ar trebui să fie din Est”, a spus Szijjarto.
