Glaucomul, o afecţiune oculară, poate da, în fazele de început, senzaţia de disconfort la nivelul ochilor, lăcrimare persistentă ori vedere înceţoşată. Există însă şi foarte multe cazuri în care simptomele lipsesc.
Dr. Vlaicu Valeria Maria, medic specialist oftalmolog: “Glaucomul este o boală cu o prevalenţă crescută în întreaga lume, care rămâne asimptomatică până în stadii avansate ale bolii De aceea, depistarea unor factori de risc responsabil pentru apariţia glaucomului este esenţială pentru stabilirea unui diagnostic timpuriu.”
Diagnosticul glaucomului se pune în urma unui consult oftalmologic de specialitate, cu ajutorul unui aparat special.
Dr. Vlaicu Valeria Maria, medic specialist oftalmolog: “Investigaţia este complet neinvazivă, pacientul nu este iradiat. Aparatul funcţionează în principiu pe aceiaşi parametrii ca şi tomograful . Este un interferometru care măsoară nişte parametrii foarte importanţi atât pentru diagnosticul, cat şi pentru monitorizarea glaucomului Se efectuează de preferinţă pe pupilă dilatată pentru a obţine nişte imagini cât mai calitative şi de asemenea este bine să folosim acelaşi tip de aparat, acelaşi protocol atunci când evaluăm în timp aceşti pacienţi ca rezultatele obţinute să fie cât mai exacte şi cât mai acurate”
Pentru a putea ţine sub control glaucomul este important ca după stabilirea diagnosticului pacientul să fie monitorizat, adică să fie chemat periodic la control. Acolo este efectuat examenul clinic, evaluat aspectul pupilei, al nervului optic şi de asemenea se fac o serie de investigaţii paraclinice.
Dr. Vlaicu Valeria Maria, medic specialist oftalmolog: “Glaucomul nu avem cum să-l prevenim. Nu putem decât să-l diagnosticăm într-un stadiu cât mai incipient şi-l putem trata. Există o serie largă de medicamente antiglaucumoase sub formă de picături pe care pacienţii şi le distilează în fiecare zi într-un tratament permanent. În stadiile avansate sau în cazurile, repet, la tratament, există chirurgia antiglaucomatoasă.”
Persoanele care prezintă miopie, diabet sau o tensiune intraoculară mare sunt mai susceptibile să prezinte glaucom. Situaţiile în care această afecţiune se manifestă la vârste până în 40 de ani sunt puse pe seama eredităţii.
“Astfel, măsurarea unei tensiuni intraoculare crescute, a unui raport de disc crescut, istoricul familial de glaucom sunt elemente importante care permit un diagnostic timpuriu al acestei boli. Iar pentru menţinerea unei calităţi a vieţii a acestor pacienţi este foarte important ca diagnosticul să fie pus într-un stadiu timpuriu al bolii deoarece se ştie că glaucomul este o cauză foarte importante de ciditate în întreaga lume, este cea de-a doua cauză de orbire în toată lumea.”
Dacă aţi fost diagnosticat cu glaucom, pentru a nu ajunge la pierderea vederii, este indicat să vă prezentaţi lunar la medicul oftalmolog pentru măsurarea tensiunii intraoculare, iar o dată la şase luni pentru o consultaţie completă.
